„Noaptea de Sânziene” – palimpsest al textelor eliadești

Abstract

Prima decadă a exilului voluntar în Occident, îi adusese lui Eliade publicarea unui număr destul de mare de cărți și articole din sfera istoriei ideilor și credințelor religioase, punţi de legătură între Orient și Occident, care nu spuneau însă nimic cititorului francez despre românul scriitor de literatură, Mircea Eliade. În afara granițelor țării, Eliade arăta lumii întregi că existau şi în mentalul românesc mituri ce puteau resuscita cultura mondială, subminată de apetența pentru demistificare a omului modern, care a pierdut sensul sacru al existenței. Trecerea anilor îi va aduce lui Eliade celebritatea la care visa încă din adolescență, dar recunoașterea calității sale de literat se va limita (nedrept) aproape exclusiv la mediile literare românești, fapt care confirmă ideea că acest aspect al personalităţii creatoare a lui Eliade, în ciuda deschiderii ştiinţifice de care s-a bucurat, a rămas înscrisă în spațiul cultural românesc.