Contribuția pompierilor militari gălățeni, la conflictele armate din perioada 1877-1945

Abstract

Istoriografia românească nu este prea bogată în domeniul trecutului pompierilor militari, astfel încât participarea la marile conflicte militare a fost destul de greu de reconstituit. Studiul perioadei în care Alexandru loan Cuza a domnit, scoate la iveală un prim progres al pompierilor, în sensul stabilirii unor normative şi a recunoaşterii jertfei depusă pe Dealul Spirei, prin intermediul primei medalii militare (Pro Virtute Militari). Perioada domniei lui Cuza oferă cadrul necesar menţionării primelor reglementări care vizau pompierii, şi anume „Regulamentul pompierilor” din 1861. Am analizat în acelaşi capitol „Regulamentul comenzilor de pompieri urbani” din 1874 şi aspecte ale Legii pentru organizarea puterii armate în România, pentru a oferi o înţelegere coerentă, unitară despre evoluţia organizării armatei, respectiv a pompierilor militari. Imaginea apărării pasive în ţara noastră, astăzi protecţia civilă din cadrul Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, a fost cel mai bine exprimată în presa de specialitate a pompierilor, începând cu 1929, când a apărut periodicul Buletinul pompierilor militari, publicaţie care a rezistat de-a lungul timpului sub diverse denumiri, astăzi fiind cunoscută ca revista lunară „Pompierii Români”. Motivaţia de a cerceta tema propusă are în vedere mai multe aspecte, bazate pe faptul că nu există o abordare istorică serioasă a trecutului pompierilor gălăţeni, iar studiile care îi privesc direct sunt de dimensiuni reduse. în primul rând, în ţara noastră nu există un studiu care să stabilească o cronologie a organizării, legislaţiei şi participarea pompierilor militari la marile conflicte armate, de la înfiinţare până în prezent. Teza de faţă doreşte să fie un prim pas în alcătuirea unei Enciclopedii a pompierilor români din toată ţara, bazată atât pe studiile existente, dar mai ales pe continuarea acestora în arhivele judeţene, periodicele disponibile în bibliotecile şi arhivele locale, completarea studiilor cu date din Registrul istoric al unităţilor precum şi monografiile locale ale oraşelor în care au funcţionat unităţile de pompieri militari. O altă motivaţie a alcătuirii tezei de faţă rezidă în specificul meseriei mele, de pompier militar în cadrul ISU Galaţi, cercetarea fiind o încercare de a evidenţia faptele de arme ale înaintaşilor. Descoperind istoria pompierilor, putem arunca o lumină nouă asupra prezentului, înţelegând astfel următorul pas în viitor.