Romanul lui Ion Druță. Repere monografice și tematice

Abstract

În viziunea lui Mihai Ralea, „definiția unei națiuni se face prin scriitorii ei, căci aceștia plămădesc cu încetul conștiința socială.”1 Pentru spațiul cultural din Basarabia, un autor reprezentativ pentru perioada postbelică este Ion Druță, prozator, dramaturg, eseist, dar și poet. Opera sa, pagină cu pagină, oglindește specificul unei culturi, care, în doar jumătate de veac, a traversat mai multe schimbări de regim politic, însoțite de războaie, refugiu, deportări, epurare etnică, masacre colective, foamete organizată, campanii de îndoctrinare și deznaționalizare ș.a., asumându-și destinul acestei lumi, marcate de experiențe fundamentale diferite. Autorul a știut să surprindă, mai mult decât oricare scriitor din acest spațiu românesc, bagajul mentalitar și de idei al culturii și literaturii basarabene, descriind procesul genetic de constituire, precum și cauzele care au generat metamorfoze în structura și specificul propriu.