Studii privind proprietăților sistemelor epoxidice modificate cu nano-ferite

Abstract

Materialele compozite sunt, probabil, cea mai bună dovadă a creativității umane fiind proiectabile de la dispunerea și distribuirea fazelor în spațiu, până la proprietățile finale. Chiar dacă proprietățile materialelor clasice sunt cunoscute de mult timp nu au existat posibilitățile tehnice de control atât în ceea ce privește producerea cât și în ceea ce privește testarea. În ultimii ani au apărut din ce în ce mai multe tehnici de formare și, ca o consecință, din ce în ce mai multe recomandări standard de testare a acestor materiale. Utilizarea materialelor polimerice reprezintă un mijloc de evitare a dezavantajelor materialelor clasice. Proprietăţile acestor materiale: reducerea consumului de energie pentru procesele de obţinere, minimizarea impactului asupra mediului, rezistența la coroziune, rezistența la rupere, rezistența la uzură, rezistența la temperaturi înalte, densitatea, stabilitatea dimensională, rezistența la factorii corozivi ai mediul ambiant, conductivitatea termică sau izolarea termică, conductivitatea electrică, capacitatea de umectare, etc., le recomandă pentru o gamă variată de aplicaţii: medicină, prin realizarea de implanturi dentare și osoase; industria aerospaţială, prin realizarea diverselor componente ale vehiculelor; industria autovehiculelor, prin realizarea diverselor componente constructive; industria materialului sportiv, prin realizarea diverselor vehicule: biciclete, ambarcaţiuni și echipamente specifice fiecărui sport; industria energetică, prin aplicaţiile din domeniul energiei eoliene (centrale eoliene ale căror pale sunt realizate din compozite).